Programul manifestărilor dedicate zilei naţionale a României – 1 decembrie 2014

Vor fi, ca în fiecare an, acţiuni şi evenimente culturale-educative adresate copiilor si adolescentilor, competitii sportive, evenimente ştiinţifice, dar şi concerte care vor acoperi toate gusturile: pop, rock, muzică clasică, jazz, colinde şi folclor. Se vor lansa lămpi zburătoare şi la finalul zilei vor exista focuri de artificii.

Program: Festival de România

Făclii roşii, galbene şi albastre, purtate de sute de cercetaşi şi adunate împreună într-o inimă tricoloră uriaşă, steguleţe oferite gratuit tuturor şoferilor care vor trece prin zonă, picturi tricolore pe faţă pentru cei mici şi nu numai, concerte şi-un foc de artificii spectaculos – sunt doar câteva dintre punctele de atracţie pe care municipalitatea din Alba Iulia le-a pregătit pentru cei care vor alege să trăiască aniversarea a 96 de ani de la Marea Unire, aici, în inima României.

Totul reunit sub marca „Festival de România”, un demers prin care autorităţile locale şi judeţene vor să dea o nouă identitate evenimentului, să-l transforme într-o sărbătoare cu adevărat populară şi să „elimine din peisaj” orice urmă de politic.
„Fără festivism, fără politică şi politicieni, fără sigle de partid, fără discursuri, doar trăiri şi simţiri româneşti: asta ne dorim să avem anul asta, de 1 Decembrie, aici, la Alba Iulia şi, sunt convins, asta vom şi avea. Pentru ca fiecare albaiulian şi român să poată veni în Cealaltă Capitală pentru a sărbători Unirea” – Mircea Hava – primarul municipiului Alba Iulia.
„Singurul steag pe care-l vom accepta e tricolorul nostru, sfânt, românesc. Bucuria se poate trăi simplu, româneşte: în roşu, galben şi albastru.” declară Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba.
Sunt sute… mii… zeci de mii de inimi roşii, galbene şi-albastre. Sunt inimile româneşti care bat întotdeauna cel mai tare. Toate sunt în Alba Iulia, pe 1 Decembrie. La FESTIVAL DE ROMÂNIA. Vă aşteptăm să ne bucurăm pe limba noastră, să arătăm tuturor cât de mare-i inima românilor, să luminăm cerul şi s-aprindem mii de făclii roşii, galbene şi-albastre, la FESTIVAL DE ROMÂNIA.
Pe 1 Decembrie, Cealaltă Capitală se-mbracă-n mantia regală: totul va fi roşu, galben şi albastru. Pentru toţi românii, la 1 Decembrie, în Alba Iulia e FESTIVAL DE ROMÂNIA!

Program oficial 1 decembrie 2014
Festival de România 2014

11.00 – Depunerile de coroane în Piaţa I.I.C Brătianu, Iuliu Maniu, Catedrala Încoronării şi statuia lui Mihai Viteazul – evenimente la care va participa şi preşedintele ales, Klaus Iohannis
12.00 – Te Deum organizat la Catedrala Reîntregirii
          – Ceremonialul Schimbării Gărzii Cetăţii (poarta a III-a)
12.30 – Primirea soliilor din cetățile de scaun pe terasa Sălii Unirii şi parada militară
12.30 – Ceremonial cu salve de tun în cinstea Zilei Naţionale a României – Traseul celor Trei Fortificaţii
14.00 – Cânt și suflet românesc – spectacol de muzică populară – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
15.00 – Uniți sub tricolor – defilare cu steaguri tricolore de mari dimensiuni – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
18.00 – Pe-al nostru steag e scris „Unire” – scris uman și lansare lampioane – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
19.00 – Concert Delia – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
20.00 – Spectacol lasere – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
20.15 – Concert Andra – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
21.15 – Emotion Romania – focuri de artificii tricolore – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina.

În cadrul paradei militare de Ziua Naţională a României, la Alba Iulia vor defila 860 de militari și 41 de echipamente, aparținând structurilor Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administraţiei şi Internelor și a Serviciului Român de Informații. Şi președintele ales al românilor, Klaus Iohannis, va participa la evenimentul care se va desfășura începând cu ora 12.30, pe Bulevardul ”1 Decembrie 1918”, între Hotel Cetate și Colegiul Național ”Horea, Cloșca și Crișan”.

Surse: alba24.ro, romaniaturistica.ro, antena3.ro

Serbarea naţională de la Ţebea, 2014

În acest an, Serbările Naționale de la Țebea vor avea loc mai repede cu o săptămână față de anii trecuți. Motivul este suprapunerea Serbărilor cu hramul Mănăstirii Prislop.

Dacă s-ar fi respectat obiceiul, acela ca Serbările de la Țebea să aibe loc în a doua duminică a lunii septembrie, comemorarea Eroului Național Avram Iancu s-ar fi suprapus cu hramul Mănăstirii Prislop – Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie).

Pentru ca Biserica să fie reprezentată la Țebea de înalții ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, autoritățile județene au luat decizia de a devansa cu o săptămână festivitățile din Țara Moților. Astfel, serbările vor avea loc duminică, 7 septembrie.

„Decizia a fost luată la solicitarea Bisericii. Mitropolitul, Episcopul nostru vor să participe la comemorarea de la Țebea și nu puteau fi în același timp în două locuri”, a declarat pentru Hunedoara Liberă.ro Sorin Vasilescu, prefectul județului Hunedoara.

Sursa: hunedoaralibera.ro

Adrian Păunescu – Visătorie

Oriunde până astăzi, ursitele v-au dus,
Orice identitate v-au dat, ca să vă mintă,
În Răsărit de sunteţi sau sunteţi în Apus
Străini de bună voie sau naţie murindă,

Chiar de trăiţi sub haină de alfabet străin
Ori desţăraţi vă pierdeţi sub stăpâniri barbare,
Vă rog, în aşteptarea aceluiaşi destin,
Români de pretutindeni, să mai aveţi răbdare.

Ca un infarct politic ce n-a iertat nimic,
Ca o rejudecare care fatal ne cheamă,
Cel mare va rămâne atât cât e cel mic
Şi vor veni provincii din nou la ţara mamă.

Ca râsul după lacrimi, ca noaptea după zi,
În urma planetarei şi dreptei revoluţii,
La ţara voastră mamă plângând veţi reveni,
Voi, deocamdată, încă atât de trişti pierduţii.

Nu are crima lumii măcar un alibi,
Uitarea nu încape nicicum între soluţii,
Români de pretutindeni acasă vor veni,
Veni-va Chişinăul, veni-vor Cernăuţii.

Români de pretutindeni, păstraţi-vă întregi,
Reînvăţaţi copiii cinstita noastră hartă,
O lege să se-nalţe din celelalte legi,
Că dorul ţării noastre se-amână dar nu iartă.

Orice să se întâmple, vânzări, trădări, minciuni,
Nu-i ideologie în stare să separe
Pe cei născuţi să fie în ţara lor Români,
Oricât i-ar ţine vameşi la falsele hotare.

Primiţi această ştire, cuminţii noştri fraţi,
Că dor vă e şi vouă, că dor ne e şi nouă,
Şi trista voastră ţară s-o binecuvântaţi
Cum inima e una şi nu se dă în două.

Ciprian Porumbescu

Ciprian Porumbescu

Ciprian Porumbescu

Ciprian Porumbescu, născut Ciprian Golembiovski (născut la 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Bucovina – decedat la 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, județul Suceava) a fost un compozitor român.

Originea și numele

Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Iraclie Golembiovski (Golemb, Galamb=porumbei), acesta din urmă își schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881.

Studiile

A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți.

A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, Trei culori.

A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa Ciprian Porumbescu.

În 1972-1973, regretatul regizor de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film artistic de lung metraj pentru ecran panoramic, în două serii cu Vlad Rădescu, debutând în rolul marelui compozitor și patriot.

Scurtă prezentare a vieții compozitorului

Ciprian Porumbescu se naște la 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.

Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă și completă. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conduce corul Societății Culturale „Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.

Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium für Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.

După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou”, piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.

Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris piesele sale cele mai valoroase. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostașilor români” și altele.

Ciprian Porumbescu se stinge din viață în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Mărioara, pe data de 6 iunie 1883, la 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză.

Mormântul lui Ciprian Porumbescu se află în cimitirul satului Stupca, în apropiere de altarul Bisericii Sfântul Dumitru. El a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul SV-IV-m-B-05697. Întreaga sa creație muzicală se încadrează în sfera curentului romantic, manifestând în totalitate elemente tehnice și de expresivitate ale acestui curent. În lucrările sale, Porumbescu inserează tematici patriotice, elemente de expresivitate ce-l definesc ca stil, de o muzicalitate aparte, în care afișează o serie de trăiri personale, gânduri și idei, ce doar în acest mod pot fi auzite.

Sursa: wikipedia.org