Alexandru Ciurcu

Alexandru Ciurcu

Alexandru Ciurcu

„Un cap admirabil de expresie. Scrijelat, brăzdat, tăiat cu cuţitul şi cu dalta, capul lui Al. Ciurcu pare un bronz de Rodin, scăpat dintr-o sală de expoziţie, cu barba în vânt şi părul vâlvoi. … Ziarist, agronom, inventator de motoare şi aeroplane, orator, om politic, martir, expulzat, profet în ţara lui şi iarăşi ziarist, Ciurcu n-a rămas nepăsător în faţa nici uneia din manifestările infinite ale geniului omenesc” scria despre el publicistul N. D. Cocea în 1913.

S-a născut la Şercaia, în ţinutul Făgăraşului, într-o familie de vechi cărturari ardeleni. Tatăl său, Neculai Ciurcu, luase parte la Revoluţia de la 1848. A urmat studii secundare la Braşov (bacalaureat în 1872), apoi studii superioare de drept (1873—1876). în 1876, se află la Bucureşti, unde se consacră trup şi suflet activităţii ziaristice, îndrumat de C. A. Rosetti. După ce iniţial lucrează la diferite jurnale, cunoscându-i pe I. L. Caragiale şi Minai Eminescu, întemeiază câteva ziare româneşti de limbă franceză, de circulaţie europeană, printre care „L’Orient”, devenit ulterior „L’Independance Roumaine”, importante prin propaganda ce o făceau cauzei româneşti peste hotare. Pe câmpurile de luptă ale Războiului Independenţei, unde este, în 1877-1878, corespondent de război, se împrieteneşte cu pictorul Nicolae Grigorescu. În 1882, împreună cu ziaristul francez Just Buisson, reprezentantul agenţiei de presă „Havas” în Capitala României, concepe, într-o primă variantă, proiectul unui original motor cu reacţie, dar în 1885 este expulzat din România de guvernul condus de Ion C. Brătianu, datorită criticilor sistematice la care ziaristul supunea guvernul liberal.

Stabilit, împotriva voinţei sale, la Paris, Ciurcu, împreună cu Buisson — doi ziarişti îndrăgostiţi de tehnică — îşi desăvârşesc invenţia. „Propulsorul cu reacţie Ciurcu-Buisson” devine cel dintâi brevet de invenţie românesc de notorietate mondială, înregistrat succesiv în Franţa, Anglia, Germania, Italia, Belgia, Austro-Ungaria şi S.U.A., între anii 1886-1889. Cu ajutorul propulsorului, construit în diferite variante, mereu perfecţionate, a fost realizată prima ambarcaţiune reactivă din lume, care a urcat întâia dată cursul Senei la 3 august 1886, apoi, după moartea lui Buisson (decembrie 1886), cel dintâi vagonet reactiv pe şine, „drezina cu jet”, experimentată cu succes în anul 1887, tot o „premieră” mondială.

În 1886, inventatorii au proiectat şi construit de asemenea cel dintâi motor reactiv cu combustibil lichid destinat aeronauticii, prevăzut şi cu un sistem de dirijare, dar nu au dispus de fondurile necesare pentru a realiza aparatul de zbor pe care să-l monteze. Oricum, este vorba de o triplă prioritate mondială, privind transportul pe apă, pe pământ şi în aer.

Chiar exilat fiind, Ciurcu a organizat la Paris pavilionul românesc al Expoziţiei Universale din 1889 (când se aniversa centenarul Revoluţiei Franceze), iar după întoarcerea în ţară a condus, timp de zece ani, ziarul „Timpul” (1890-1900), a întemeiat Sindicatul Ziariştilor şi Asociaţia Generală a Presei Române. În ultimele decenii ale vieţii, s-a mai consacrat, cu deosebită competenţă, agriculturii (viticultură, pomicultură, zootehnie etc), organizând o fermă model la Copăceni, pe Argeş. A rămas până la adânci bătrâneţi un spirit viu, veşnic frământat, luptător pentru propăşirea ţării şi duşman neîmpăcat al abuzurilor şi ilegalităţilor. Sărbătorit la împlinirea a şaizeci de ani, şi-a enunţat astfel principiile călăuzitoare în viaţă: „Sobrietate, o conştiinţă împăcată şi muncă”. Sufletul unui visător şi om de bine se îmbina în el cu o inteligenţă practică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>