Arhiva categoriei: sărbători naţionale

Programul manifestărilor dedicate zilei naţionale a României – 1 decembrie 2014

Vor fi, ca în fiecare an, acţiuni şi evenimente culturale-educative adresate copiilor si adolescentilor, competitii sportive, evenimente ştiinţifice, dar şi concerte care vor acoperi toate gusturile: pop, rock, muzică clasică, jazz, colinde şi folclor. Se vor lansa lămpi zburătoare şi la finalul zilei vor exista focuri de artificii.

Program: Festival de România

Făclii roşii, galbene şi albastre, purtate de sute de cercetaşi şi adunate împreună într-o inimă tricoloră uriaşă, steguleţe oferite gratuit tuturor şoferilor care vor trece prin zonă, picturi tricolore pe faţă pentru cei mici şi nu numai, concerte şi-un foc de artificii spectaculos – sunt doar câteva dintre punctele de atracţie pe care municipalitatea din Alba Iulia le-a pregătit pentru cei care vor alege să trăiască aniversarea a 96 de ani de la Marea Unire, aici, în inima României.

Totul reunit sub marca „Festival de România”, un demers prin care autorităţile locale şi judeţene vor să dea o nouă identitate evenimentului, să-l transforme într-o sărbătoare cu adevărat populară şi să „elimine din peisaj” orice urmă de politic.
„Fără festivism, fără politică şi politicieni, fără sigle de partid, fără discursuri, doar trăiri şi simţiri româneşti: asta ne dorim să avem anul asta, de 1 Decembrie, aici, la Alba Iulia şi, sunt convins, asta vom şi avea. Pentru ca fiecare albaiulian şi român să poată veni în Cealaltă Capitală pentru a sărbători Unirea” – Mircea Hava – primarul municipiului Alba Iulia.
„Singurul steag pe care-l vom accepta e tricolorul nostru, sfânt, românesc. Bucuria se poate trăi simplu, româneşte: în roşu, galben şi albastru.” declară Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba.
Sunt sute… mii… zeci de mii de inimi roşii, galbene şi-albastre. Sunt inimile româneşti care bat întotdeauna cel mai tare. Toate sunt în Alba Iulia, pe 1 Decembrie. La FESTIVAL DE ROMÂNIA. Vă aşteptăm să ne bucurăm pe limba noastră, să arătăm tuturor cât de mare-i inima românilor, să luminăm cerul şi s-aprindem mii de făclii roşii, galbene şi-albastre, la FESTIVAL DE ROMÂNIA.
Pe 1 Decembrie, Cealaltă Capitală se-mbracă-n mantia regală: totul va fi roşu, galben şi albastru. Pentru toţi românii, la 1 Decembrie, în Alba Iulia e FESTIVAL DE ROMÂNIA!

Program oficial 1 decembrie 2014
Festival de România 2014

11.00 – Depunerile de coroane în Piaţa I.I.C Brătianu, Iuliu Maniu, Catedrala Încoronării şi statuia lui Mihai Viteazul – evenimente la care va participa şi preşedintele ales, Klaus Iohannis
12.00 – Te Deum organizat la Catedrala Reîntregirii
          – Ceremonialul Schimbării Gărzii Cetăţii (poarta a III-a)
12.30 – Primirea soliilor din cetățile de scaun pe terasa Sălii Unirii şi parada militară
12.30 – Ceremonial cu salve de tun în cinstea Zilei Naţionale a României – Traseul celor Trei Fortificaţii
14.00 – Cânt și suflet românesc – spectacol de muzică populară – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
15.00 – Uniți sub tricolor – defilare cu steaguri tricolore de mari dimensiuni – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
18.00 – Pe-al nostru steag e scris „Unire” – scris uman și lansare lampioane – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
19.00 – Concert Delia – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
20.00 – Spectacol lasere – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
20.15 – Concert Andra – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
21.15 – Emotion Romania – focuri de artificii tricolore – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina.

În cadrul paradei militare de Ziua Naţională a României, la Alba Iulia vor defila 860 de militari și 41 de echipamente, aparținând structurilor Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administraţiei şi Internelor și a Serviciului Român de Informații. Şi președintele ales al românilor, Klaus Iohannis, va participa la evenimentul care se va desfășura începând cu ora 12.30, pe Bulevardul ”1 Decembrie 1918”, între Hotel Cetate și Colegiul Național ”Horea, Cloșca și Crișan”.

Surse: alba24.ro, romaniaturistica.ro, antena3.ro

29 iulie, Ziua Imnului Naţional al românilor şi al României

29 iulie este Ziua Imnului Naţional al românilor şi al României , „Deşteaptă-te române!”. Pe 29 iulie, în anul 1848, în parcul Zavoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unui grup de tineri, avandu-l în frunte pe Anton Pann, s-a intonat pentru prima oara imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, devenit după Revoluţia anticomunista din 1989, imnul naţional al României, transmite Romanian Global News.

Textul Imnului Naţional îl constituie versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de poetul Andrei Mureşanu, unul dintre liderii revoluţiei paşoptiste din Transilvania. Melodia Imnului a fost compusă de George Ucenescu, învăţător şi cântăreţ bisericesc, care i-a şi dat drept titlu primul vers, „Deşteaptă-te, Române!”, scrie col (r) Nicolae Grosu în faclia.ro.

De la George Ucenescu se ştie că, în primăvara anului 1848, poetul Andrei Mureşanu căuta o melodie după care să compună un sonet pentru o petrecere cu amicii săi. George Ucenescu povesteşte: „Am cântat mai multe cântece de probă, iar sosind la ultimul cânt „Din sânul maicii mele”, iată că vine poetul împreună cu patru domni români (erau revoluţionari sosiţi de la Blaj şi găzduiţi la Braşov, între care Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac, Vasile Alecsandri) (…) îmi dete d. Andrei Murăşan poesia făcută (…). Îi probăm puţine rânduri şi văzând că în tot melosul este o minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără şi puternică până la fine (…) Din ziua aceea, cântecul „Deşteaptă-te, Române!” s-a făcut cel mai plăcut şi familiar, iar eu eram poftit în toate părţile ca să-l cânt şi să învăţ tinerimea să-l cânte bine şi regulat”.

În anul 1850, George Ucenescu a mers, împreună cu Anton Pann, la Bucureşti, pentru a continua studiile muzicale. Anton Pann cunoaşte şi popularizează Imnul, încât Episcopul Buzăului, Iosif Naniescu, viitorul Mitropolit, lansează informaţia eronată că Anton Pann ar fi compus melodia Imnului. După ce a fost interpretat la Braşov şi chiar în Munţii Apuseni, la 29 iulie 1848, la o întrunire la Râmnicu Vâlcea, a fost intonat Imnul „Deşteaptă-te, Române!”, data fiind oficializată ca zi a Imnului Naţional al României. Aceasta este, pe scurt, istoria Imnului nostru Naţional „Deşteaptă-te, Române!”, adoptat oficial la 24 martie 1990.

Începand din 1848, „Desteaptă-te, romane!” a fost cântecul care i-a condus pe români, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Razboiul de independenţă (1877 – 1878), Primul şi Al Doilea Razboi Mondial, dar și în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Sursa: Romanian Global News

Ziua drapelului naţional

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme.

Drapelul tricolor a fost folosit prima data în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă.

Sursa: Romanian Global News

31 august devine Sărbătoarea Limbii Române de la Nistru până la Tisa, dar şi sărbătoare a românilor de pretutindeni

Plenul Camerei Deputaţilor de la Bucuresti a adoptat, marţi, cu 312 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” şi cinci abţineri, proiectul de lege care instituie ziua de 31 august drept „Ziua limbii române”. Astfel aceasta sarbatoare deja sarbatoare a romanilor din Basarabia, devine sarbatoare de la Nistru pana la Tisa, transmite Romanian Global News.

Senatorul Viorel Badea a iniţiat, în anul 2011, împreună cu alți 166 de parlamentari, proiectul de lege care prevede proclamarea zilei de 31 august drept „Ziua limbii române” pentru a-i sprijini pe românii din afara granițelor să-și păstreze cultura și identitatea națională.
Astfel, legea prevede ca „autoritățile și celelalte instituții publice, inclusiv reprezentanțele diplomatice și instituțiile culturale ale României, precum și alte instituții românești din străinătate să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate limbii române”.

„Legea de instituire a Zilei Limbii Romane are o dublă valență: în primul rând, limba română reprezintă cel mai important vehicul de păstrare a identității naționale și a unității românilor de pretutindeni, iar în al doilea rând putem spune că, prin adoptarea acestei legi, cele două state românești, România și Republica Moldova, vor avea prima lor sărbătoare comună, instituită la nivel oficial. Din acest motiv, pot afirma că adoptarea Legii privind instituirea Zilei Limbii Române reprezintă o inițiativă politică deosebit de importantă pentru păstrarea și promovarea identității noastre naționale”, a declarat senatorul Badea.

În expunerea de motive, iniţiatorii propunerii legislative explică faptul că „importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăţi puternice şi unite”.

La initiativa Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni (FNRP), mai multe organizatii ale romanilor din Serbia, Bulgaria, Ungaria si Ucraina au adoptat si ei aceasta zi ca sarbatoare a romanilor din statele respective. FNRP face apel catre toate asociatiile si organizatiile romanilor de pretutindeni sa adopte aceasta zi ca sarbaoare a comunitatilor romanesti de pretutindeni.

Sursa: Romanian Global News

154 de ani de neuitare a românilor care au făptuit Unirea Principatelor Române şi au deschis calea către Marea Unire

Alexandru Ioan Cuza

24 ianuarie este o zi mare pentru românii din ţară, dar şi de pretutindeni. Acum mai bine de un secol şi jumătate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfăptuia Unirea Principatelor Române, un prim pas spre România Mare, transmite Romanian Global News.

La scurt timp după numirea ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti, Alexandru Ioan Cuza acesta a împlinit, profitând de un context favorabil, ceea ce până atunci nu fusese decât un vis.
Unirea Principatelor Române cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor principate romanesti Moldova şi Ţara Românească.
Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859, în Moldova, şi la 24 ianuarie 1859, în Ţara Românească.
Unirea a fost un proces complex, bazat pe identitatea etnica, culturală şi pe apropierea economică între cele două principate. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii.

Votul popular favorabil unirii în ambele principate, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857, a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două principate, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune.

La începutul anului următor, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, aducându-le împreuna În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două principate, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.

Sursa: Romanian Global News