Arhiva etichetelor: limba română

31 august devine Sărbătoarea Limbii Române de la Nistru până la Tisa, dar şi sărbătoare a românilor de pretutindeni

Plenul Camerei Deputaţilor de la Bucuresti a adoptat, marţi, cu 312 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” şi cinci abţineri, proiectul de lege care instituie ziua de 31 august drept „Ziua limbii române”. Astfel aceasta sarbatoare deja sarbatoare a romanilor din Basarabia, devine sarbatoare de la Nistru pana la Tisa, transmite Romanian Global News.

Senatorul Viorel Badea a iniţiat, în anul 2011, împreună cu alți 166 de parlamentari, proiectul de lege care prevede proclamarea zilei de 31 august drept „Ziua limbii române” pentru a-i sprijini pe românii din afara granițelor să-și păstreze cultura și identitatea națională.
Astfel, legea prevede ca „autoritățile și celelalte instituții publice, inclusiv reprezentanțele diplomatice și instituțiile culturale ale României, precum și alte instituții românești din străinătate să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate limbii române”.

„Legea de instituire a Zilei Limbii Romane are o dublă valență: în primul rând, limba română reprezintă cel mai important vehicul de păstrare a identității naționale și a unității românilor de pretutindeni, iar în al doilea rând putem spune că, prin adoptarea acestei legi, cele două state românești, România și Republica Moldova, vor avea prima lor sărbătoare comună, instituită la nivel oficial. Din acest motiv, pot afirma că adoptarea Legii privind instituirea Zilei Limbii Române reprezintă o inițiativă politică deosebit de importantă pentru păstrarea și promovarea identității noastre naționale”, a declarat senatorul Badea.

În expunerea de motive, iniţiatorii propunerii legislative explică faptul că „importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăţi puternice şi unite”.

La initiativa Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni (FNRP), mai multe organizatii ale romanilor din Serbia, Bulgaria, Ungaria si Ucraina au adoptat si ei aceasta zi ca sarbatoare a romanilor din statele respective. FNRP face apel catre toate asociatiile si organizatiile romanilor de pretutindeni sa adopte aceasta zi ca sarbaoare a comunitatilor romanesti de pretutindeni.

Sursa: Romanian Global News

Horia Bădescu – Temelia limbii române

Să ne plecăm la dulcea rostire românească,
din ea născuţi şi-ntr-însa aduşi la ţintirim!
Să ne plecăm! Acolo din mamă şi din tată
stă verbul sfânt din care cu toţi ne zămislim.

Să-ngenunchem la cuvinte cu litere latine,
în limba asta numai putem să existăm,
în limba asta numai, putem plăti iubirea
şi ura şi dreptatea pe care le păstrăm,

în limba asta numai, dăm temelie lumii,
în limba asta numai, cum a se tace ştim,
în limba asta numai, ne pomenim eroii,
în limba asta numai, putem ca să murim.

Cuvântarea la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia de Alexe Mateevici

Am venit — a spus păr[intele] Mateevici — să întâmpin şi eu această sfântă zi de 25 mai. (Aplauze.) Primiţi, fraţilor, felicitările mele călduroase, — ale unui om care a luptat şi el în trecut cu vorba şi cu scrisul pentru luminarea neamului întreg. Primiţi felicitările mele de moldovean şi rugăciunile mele de preot către Dumnezeu, ca să ne trimită ajutorul său pentru un lucru atât de sfânt şi de mare.
Ca unul care vin cu toată dragostea mea în mijlocul d-voastră cred că pot să-mi îngăduiesc de a vă da unele sfaturi frăţeşti. Mai întâi de toate să ştiţi că:

Unde-i unul nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi puterea creşte,
Şi duşmanul nu sporeşte.

Fără unire nu vom putea dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal!

Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Cu mâhnire am văzut astăzi că între d-voastră nu toţi sunt uniţi asupra unor idei drepte. Unii se socotesc moldoveni, alţii — cei mai puţini — români. Ei bine, dacă aţi luat asupra d-voastră sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie să daţi poporului idei adevărate, căci altfel întreg învăţământul e fără rost. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, aşezat prin România, Bucovina şi Transilvania. (Aplauze.) Fraţii noştri din Bucovina, Transilvania şi Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci-şi zic români. Aşa trebuie să facem şi noi! (Aplauze.)
Asta nu însemnează separatism, căci şi cei din Transilvania, şi cei din Bucovina, şi cei din America se numesc tot români.
Trebuie să ştim de unde ne tragem, căci altfel suntem nişte nenorociţi rătăciţi. Trebuie să ştim că suntem români, strănepoţi de-ai romanilor, şi fraţi cu italienii, francezii, spaniolii şi portughezii.
Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i luminăm pe toţi cu lumina dreaptă.

Al treilea sfat pe care vi-l dau este: să staţi cu mare putere la straja intereselor naţionale. Să trăim bine şi cu străinii, dar să nu trădăm interesele noastre, căci altfel vom cădea pentru totdeauna.
Dacă vom fi slabi în lupta pentru viaţă, vom fi înghiţiţi de cei mai tari. Să nu ne alipim la partide străine, care nu luptă pentru neamul nostru şi să nu luptăm pentru interesele de clasă, ci pentru cele de obşte, naţionale.

Şi, în sfârşit, sfatul cel din urmă al meu e: să nu uităm norodul, ţărănimea care a suferit atâta până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum nici noi nu putem face nimic fără el. Să-l îndreptăm pe calea adevărului, cu fapte, iar nu cu vorbe. Mântuirea ţărănimii e în noi, şi a noastră în ea.
Rog pe bunul Dumnezeu şi sunt încredinţat că El ne va trimite ajutorul Său cel preaputernic pentru izbândirea lucrului obştesc. El ne va trimite fericirea neamului şi a d-voastră. (Cuvântarea a fost îndelung aplăudată.)

[În cursul şedinţei a II-a Al. Mateevici a mai avut o intervenţie:] N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut. Aceasta să se ştie din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba. (Aplauze.) Unii zic că limba românească e franţuzită. Asta nu-i adevărat! Ce e drept, sunt şi în România unii rătăciţi în ce priveşte limba, dar trebuie să se ştie că cel mai puternic curent acolo e cel popular în limbă şi în literatură. Noi trebuie să ajungem de la limba noastră proastă de astăzi numaidecât la limba literară românească!

Grigore Vieru – În limba ta

În aceeaşi limbă
Toată lumea plânge,
În aceeaşi limbă
Râde un pământ.
Ci doar în limba ta
Durerea poţi s-o mângâi,
Iar bucuria
S-o preschimbi în cânt.

În limba ta
Ţi-e dor de mama
Şi vinul e mai vin,
Şi prânzul e mai prânz.
Şi doar în limba ta
Poţi râde singur,
Şi doar în limba ta
Te poţi opri din plâns.

Iar când nu poţi
Nici plânge şi nici râde,
Când nu poţi mângâia
Şi nici cânta,
Cu-al tău pământ,
Cu cerul tău în faţă,
Tu taci atunce
Tot în limba ta.