Arhiva etichetelor: unire

Programul manifestărilor dedicate zilei naţionale a României – 1 decembrie 2014

Vor fi, ca în fiecare an, acţiuni şi evenimente culturale-educative adresate copiilor si adolescentilor, competitii sportive, evenimente ştiinţifice, dar şi concerte care vor acoperi toate gusturile: pop, rock, muzică clasică, jazz, colinde şi folclor. Se vor lansa lămpi zburătoare şi la finalul zilei vor exista focuri de artificii.

Program: Festival de România

Făclii roşii, galbene şi albastre, purtate de sute de cercetaşi şi adunate împreună într-o inimă tricoloră uriaşă, steguleţe oferite gratuit tuturor şoferilor care vor trece prin zonă, picturi tricolore pe faţă pentru cei mici şi nu numai, concerte şi-un foc de artificii spectaculos – sunt doar câteva dintre punctele de atracţie pe care municipalitatea din Alba Iulia le-a pregătit pentru cei care vor alege să trăiască aniversarea a 96 de ani de la Marea Unire, aici, în inima României.

Totul reunit sub marca „Festival de România”, un demers prin care autorităţile locale şi judeţene vor să dea o nouă identitate evenimentului, să-l transforme într-o sărbătoare cu adevărat populară şi să „elimine din peisaj” orice urmă de politic.
„Fără festivism, fără politică şi politicieni, fără sigle de partid, fără discursuri, doar trăiri şi simţiri româneşti: asta ne dorim să avem anul asta, de 1 Decembrie, aici, la Alba Iulia şi, sunt convins, asta vom şi avea. Pentru ca fiecare albaiulian şi român să poată veni în Cealaltă Capitală pentru a sărbători Unirea” – Mircea Hava – primarul municipiului Alba Iulia.
„Singurul steag pe care-l vom accepta e tricolorul nostru, sfânt, românesc. Bucuria se poate trăi simplu, româneşte: în roşu, galben şi albastru.” declară Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba.
Sunt sute… mii… zeci de mii de inimi roşii, galbene şi-albastre. Sunt inimile româneşti care bat întotdeauna cel mai tare. Toate sunt în Alba Iulia, pe 1 Decembrie. La FESTIVAL DE ROMÂNIA. Vă aşteptăm să ne bucurăm pe limba noastră, să arătăm tuturor cât de mare-i inima românilor, să luminăm cerul şi s-aprindem mii de făclii roşii, galbene şi-albastre, la FESTIVAL DE ROMÂNIA.
Pe 1 Decembrie, Cealaltă Capitală se-mbracă-n mantia regală: totul va fi roşu, galben şi albastru. Pentru toţi românii, la 1 Decembrie, în Alba Iulia e FESTIVAL DE ROMÂNIA!

Program oficial 1 decembrie 2014
Festival de România 2014

11.00 – Depunerile de coroane în Piaţa I.I.C Brătianu, Iuliu Maniu, Catedrala Încoronării şi statuia lui Mihai Viteazul – evenimente la care va participa şi preşedintele ales, Klaus Iohannis
12.00 – Te Deum organizat la Catedrala Reîntregirii
          – Ceremonialul Schimbării Gărzii Cetăţii (poarta a III-a)
12.30 – Primirea soliilor din cetățile de scaun pe terasa Sălii Unirii şi parada militară
12.30 – Ceremonial cu salve de tun în cinstea Zilei Naţionale a României – Traseul celor Trei Fortificaţii
14.00 – Cânt și suflet românesc – spectacol de muzică populară – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
15.00 – Uniți sub tricolor – defilare cu steaguri tricolore de mari dimensiuni – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
18.00 – Pe-al nostru steag e scris „Unire” – scris uman și lansare lampioane – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
19.00 – Concert Delia – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
20.00 – Spectacol lasere – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
20.15 – Concert Andra – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
21.15 – Emotion Romania – focuri de artificii tricolore – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina.

În cadrul paradei militare de Ziua Naţională a României, la Alba Iulia vor defila 860 de militari și 41 de echipamente, aparținând structurilor Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administraţiei şi Internelor și a Serviciului Român de Informații. Şi președintele ales al românilor, Klaus Iohannis, va participa la evenimentul care se va desfășura începând cu ora 12.30, pe Bulevardul ”1 Decembrie 1918”, între Hotel Cetate și Colegiul Național ”Horea, Cloșca și Crișan”.

Surse: alba24.ro, romaniaturistica.ro, antena3.ro

Adrian Păunescu – Visătorie

Oriunde până astăzi, ursitele v-au dus,
Orice identitate v-au dat, ca să vă mintă,
În Răsărit de sunteţi sau sunteţi în Apus
Străini de bună voie sau naţie murindă,

Chiar de trăiţi sub haină de alfabet străin
Ori desţăraţi vă pierdeţi sub stăpâniri barbare,
Vă rog, în aşteptarea aceluiaşi destin,
Români de pretutindeni, să mai aveţi răbdare.

Ca un infarct politic ce n-a iertat nimic,
Ca o rejudecare care fatal ne cheamă,
Cel mare va rămâne atât cât e cel mic
Şi vor veni provincii din nou la ţara mamă.

Ca râsul după lacrimi, ca noaptea după zi,
În urma planetarei şi dreptei revoluţii,
La ţara voastră mamă plângând veţi reveni,
Voi, deocamdată, încă atât de trişti pierduţii.

Nu are crima lumii măcar un alibi,
Uitarea nu încape nicicum între soluţii,
Români de pretutindeni acasă vor veni,
Veni-va Chişinăul, veni-vor Cernăuţii.

Români de pretutindeni, păstraţi-vă întregi,
Reînvăţaţi copiii cinstita noastră hartă,
O lege să se-nalţe din celelalte legi,
Că dorul ţării noastre se-amână dar nu iartă.

Orice să se întâmple, vânzări, trădări, minciuni,
Nu-i ideologie în stare să separe
Pe cei născuţi să fie în ţara lor Români,
Oricât i-ar ţine vameşi la falsele hotare.

Primiţi această ştire, cuminţii noştri fraţi,
Că dor vă e şi vouă, că dor ne e şi nouă,
Şi trista voastră ţară s-o binecuvântaţi
Cum inima e una şi nu se dă în două.

Adrian Păunescu – Esenţialul

Să nu cădem în amănunte
şi să uităm esenţialul,
din râu în râu,
din munte-n munte,
cum valul
face trup cu malul,
în Ziua Sfântă,
Ziua – Punte,
acasă s-a întors Ardealul.

A fost atunci o ţară-ntreagă
a fost o ţară ca o roată,
Românii şi acum se roagă
s-o vadă aşa
încă o dată,
şi plâng în harta lor beteagă
copiii mei,
băiat şi fată,
şi jurăminte noi se leagă.

Luăm de la Râmeţi putere
şi ultima cuminecare
fiinţei noastre spre a-i cere
să ştie bine ce o doare,
ca să venim la Înviere,
să fie gata fiecare,
cu buze-amare să mai spere
Trăiască România Mare!

154 de ani de neuitare a românilor care au făptuit Unirea Principatelor Române şi au deschis calea către Marea Unire

Alexandru Ioan Cuza

24 ianuarie este o zi mare pentru românii din ţară, dar şi de pretutindeni. Acum mai bine de un secol şi jumătate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfăptuia Unirea Principatelor Române, un prim pas spre România Mare, transmite Romanian Global News.

La scurt timp după numirea ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti, Alexandru Ioan Cuza acesta a împlinit, profitând de un context favorabil, ceea ce până atunci nu fusese decât un vis.
Unirea Principatelor Române cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor principate romanesti Moldova şi Ţara Românească.
Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859, în Moldova, şi la 24 ianuarie 1859, în Ţara Românească.
Unirea a fost un proces complex, bazat pe identitatea etnica, culturală şi pe apropierea economică între cele două principate. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii.

Votul popular favorabil unirii în ambele principate, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857, a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două principate, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune.

La începutul anului următor, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, aducându-le împreuna În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două principate, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.

Sursa: Romanian Global News

94 de ani de la Marea Unire şi formarea României Mari

Realizarea Marii Uniri, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat, a fost rezultatul acțiunii românilor în conjunctura favorabilă de la sfârșitul primului război mondial.

Basarabia

În frunte cu Partidul Național Moldovenesc, creat în martie 1917, Basarabia a rezistat tendințelor Ucrainei de a o anexa, în contextul haosului total din Rusia revoluționară. În octombrie 1917, la Chișinău are loc Congresul Ostașilor Moldoveni care proclamă „autonomia teritorială și politică a Basarabiei” și decide crearea Sfatului Țării ca organ reprezentativ. Conducerea sa executivă este încredințată Consiliului Directorilor Generali, în frunte cu Ion Inculeț. La 2 decembrie 1917 se proclamă Republica Democratică Moldovenească, membră a Republicii Federative Ruse.

Pentru a opri anarhia militară din Basarabia, Consiliul Directorilor Generali apelează la guvernul român, care trimite trupe, restabilind ordinea. Ca răspuns, la 13 ianuarie 1918, guvernul Rusiei Sovietice întrerupe relațiile diplomatice cu România, sechestrându-i tezaurul. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării proclamă independența Republicii Democratice Moldovenești, care se alipește României la 27 martie 1918.

Bucovina

După semnarea păcii de la Brest-Litovsk (18 februarie 1918), Ucraina ridică pretenții asupra Bucovinei. Ca răspuns la manifestul „Către popoarele mele credincioase” al Împăratului austro-ungar Carol I, deputații români din parlamentul de la Viena constituie Consiliul Național Român (CNR).

La inițiativa lui Sextil Pușcariu, la 14 octombrie 1918, se convoacă la Cernăuți o adunare națională, numită „Adunare Constituantă”, care proclamă „unirea Bucovinei integrale” la celelalte provincii românești. Ca organe centrale s-au creat Consiliul Național și un Birou Executiv condus de Iancu Flondor.

Consiliul Național cere guvernului român intervenția militară, care este aprobată la 23 octombrie 1918, pentru a contracara presiunile Ucrainei. La 12 noiembrie 1918, CNR a votat „Legea fundamentală provizorie asupra puterilor Țării Bucovinei”. La 15 noiembrie se convoacă Congresul General al Bucovinei, care a votat în unanimitate, cu sprijinul locuitorilor germani și polonezi, unirea cu România.

Transilvania

În Transilvania, principalele forțe politice românești erau concentrate în jurul Partidului Național Român (PNR) și al Secțiunii Române a Partidului Social Democrat din Ungaria (PSD-R). La 29 septembrie 1918, prin Declarația de la Oradea, ele anunță hotărârea de autodeterminare și separarea politică de Ungaria.

La 18 octombrie 1918 se constituie Consiliul Național Român Central (CNRC) ca organ politic unic al românilor din Transilvania, alcătuit din 6 membri ai PNR și 6 ai PSD-R. În noiembrie, în întregul teritoriu se formează consilii și gărzi naționale, după modelul CNRC. Acestea preiau de îndată controlul politic și administrativ, asigurând ordinea într-o perioadă tulbure. După nota ultimativă a CNRC adresată guvernului ungar, se desfășoară tratative româno-ungare la Arad în 13-14 noiembrie 1918, care însă nu dau rezultate.

În acest context, la 5 noiembrie 1918, prin manifestul „Către popoarele lumii”, se face cunoscută dorința națiunii române din Transilvania de a se uni cu Vechiul Regat. CNRC mai decide convocarea unei mari adunări plebiscitare care să adopte această hotărâre. La 7 noiembrie se publică textul convocării, Marea Adunarea Națională a Românilor întrunindu-se la 18 noiembrie 1918 la Alba Iulia. La 1 Decembrie 1918 ea decide în unanimitate unirea cu România.

România Mare (România interbelică, România Întregită)

Termenul „România Mare” („România Întregită”) a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1920, nu ca un concept iredentist sau expansionist, ci ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare. România dintre cele două războaie mondiale a avut extinderea teritorială maximă din istoria sa, 295.641 km2 (în timp ce în prezent extinderea teritorială a României este de 238.391 km2).

Sursa: Romanian Global News