Arhiva etichetelor: ziua naţională

Programul manifestărilor dedicate zilei naţionale a României – 1 decembrie 2014

Vor fi, ca în fiecare an, acţiuni şi evenimente culturale-educative adresate copiilor si adolescentilor, competitii sportive, evenimente ştiinţifice, dar şi concerte care vor acoperi toate gusturile: pop, rock, muzică clasică, jazz, colinde şi folclor. Se vor lansa lămpi zburătoare şi la finalul zilei vor exista focuri de artificii.

Program: Festival de România

Făclii roşii, galbene şi albastre, purtate de sute de cercetaşi şi adunate împreună într-o inimă tricoloră uriaşă, steguleţe oferite gratuit tuturor şoferilor care vor trece prin zonă, picturi tricolore pe faţă pentru cei mici şi nu numai, concerte şi-un foc de artificii spectaculos – sunt doar câteva dintre punctele de atracţie pe care municipalitatea din Alba Iulia le-a pregătit pentru cei care vor alege să trăiască aniversarea a 96 de ani de la Marea Unire, aici, în inima României.

Totul reunit sub marca „Festival de România”, un demers prin care autorităţile locale şi judeţene vor să dea o nouă identitate evenimentului, să-l transforme într-o sărbătoare cu adevărat populară şi să „elimine din peisaj” orice urmă de politic.
„Fără festivism, fără politică şi politicieni, fără sigle de partid, fără discursuri, doar trăiri şi simţiri româneşti: asta ne dorim să avem anul asta, de 1 Decembrie, aici, la Alba Iulia şi, sunt convins, asta vom şi avea. Pentru ca fiecare albaiulian şi român să poată veni în Cealaltă Capitală pentru a sărbători Unirea” – Mircea Hava – primarul municipiului Alba Iulia.
„Singurul steag pe care-l vom accepta e tricolorul nostru, sfânt, românesc. Bucuria se poate trăi simplu, româneşte: în roşu, galben şi albastru.” declară Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba.
Sunt sute… mii… zeci de mii de inimi roşii, galbene şi-albastre. Sunt inimile româneşti care bat întotdeauna cel mai tare. Toate sunt în Alba Iulia, pe 1 Decembrie. La FESTIVAL DE ROMÂNIA. Vă aşteptăm să ne bucurăm pe limba noastră, să arătăm tuturor cât de mare-i inima românilor, să luminăm cerul şi s-aprindem mii de făclii roşii, galbene şi-albastre, la FESTIVAL DE ROMÂNIA.
Pe 1 Decembrie, Cealaltă Capitală se-mbracă-n mantia regală: totul va fi roşu, galben şi albastru. Pentru toţi românii, la 1 Decembrie, în Alba Iulia e FESTIVAL DE ROMÂNIA!

Program oficial 1 decembrie 2014
Festival de România 2014

11.00 – Depunerile de coroane în Piaţa I.I.C Brătianu, Iuliu Maniu, Catedrala Încoronării şi statuia lui Mihai Viteazul – evenimente la care va participa şi preşedintele ales, Klaus Iohannis
12.00 – Te Deum organizat la Catedrala Reîntregirii
          – Ceremonialul Schimbării Gărzii Cetăţii (poarta a III-a)
12.30 – Primirea soliilor din cetățile de scaun pe terasa Sălii Unirii şi parada militară
12.30 – Ceremonial cu salve de tun în cinstea Zilei Naţionale a României – Traseul celor Trei Fortificaţii
14.00 – Cânt și suflet românesc – spectacol de muzică populară – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
15.00 – Uniți sub tricolor – defilare cu steaguri tricolore de mari dimensiuni – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
18.00 – Pe-al nostru steag e scris „Unire” – scris uman și lansare lampioane – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
19.00 – Concert Delia – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
20.00 – Spectacol lasere – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
20.15 – Concert Andra – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
21.15 – Emotion Romania – focuri de artificii tricolore – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina.

În cadrul paradei militare de Ziua Naţională a României, la Alba Iulia vor defila 860 de militari și 41 de echipamente, aparținând structurilor Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administraţiei şi Internelor și a Serviciului Român de Informații. Şi președintele ales al românilor, Klaus Iohannis, va participa la evenimentul care se va desfășura începând cu ora 12.30, pe Bulevardul ”1 Decembrie 1918”, între Hotel Cetate și Colegiul Național ”Horea, Cloșca și Crișan”.

Surse: alba24.ro, romaniaturistica.ro, antena3.ro

94 de ani de la Marea Unire şi formarea României Mari

Realizarea Marii Uniri, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat, a fost rezultatul acțiunii românilor în conjunctura favorabilă de la sfârșitul primului război mondial.

Basarabia

În frunte cu Partidul Național Moldovenesc, creat în martie 1917, Basarabia a rezistat tendințelor Ucrainei de a o anexa, în contextul haosului total din Rusia revoluționară. În octombrie 1917, la Chișinău are loc Congresul Ostașilor Moldoveni care proclamă „autonomia teritorială și politică a Basarabiei” și decide crearea Sfatului Țării ca organ reprezentativ. Conducerea sa executivă este încredințată Consiliului Directorilor Generali, în frunte cu Ion Inculeț. La 2 decembrie 1917 se proclamă Republica Democratică Moldovenească, membră a Republicii Federative Ruse.

Pentru a opri anarhia militară din Basarabia, Consiliul Directorilor Generali apelează la guvernul român, care trimite trupe, restabilind ordinea. Ca răspuns, la 13 ianuarie 1918, guvernul Rusiei Sovietice întrerupe relațiile diplomatice cu România, sechestrându-i tezaurul. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării proclamă independența Republicii Democratice Moldovenești, care se alipește României la 27 martie 1918.

Bucovina

După semnarea păcii de la Brest-Litovsk (18 februarie 1918), Ucraina ridică pretenții asupra Bucovinei. Ca răspuns la manifestul „Către popoarele mele credincioase” al Împăratului austro-ungar Carol I, deputații români din parlamentul de la Viena constituie Consiliul Național Român (CNR).

La inițiativa lui Sextil Pușcariu, la 14 octombrie 1918, se convoacă la Cernăuți o adunare națională, numită „Adunare Constituantă”, care proclamă „unirea Bucovinei integrale” la celelalte provincii românești. Ca organe centrale s-au creat Consiliul Național și un Birou Executiv condus de Iancu Flondor.

Consiliul Național cere guvernului român intervenția militară, care este aprobată la 23 octombrie 1918, pentru a contracara presiunile Ucrainei. La 12 noiembrie 1918, CNR a votat „Legea fundamentală provizorie asupra puterilor Țării Bucovinei”. La 15 noiembrie se convoacă Congresul General al Bucovinei, care a votat în unanimitate, cu sprijinul locuitorilor germani și polonezi, unirea cu România.

Transilvania

În Transilvania, principalele forțe politice românești erau concentrate în jurul Partidului Național Român (PNR) și al Secțiunii Române a Partidului Social Democrat din Ungaria (PSD-R). La 29 septembrie 1918, prin Declarația de la Oradea, ele anunță hotărârea de autodeterminare și separarea politică de Ungaria.

La 18 octombrie 1918 se constituie Consiliul Național Român Central (CNRC) ca organ politic unic al românilor din Transilvania, alcătuit din 6 membri ai PNR și 6 ai PSD-R. În noiembrie, în întregul teritoriu se formează consilii și gărzi naționale, după modelul CNRC. Acestea preiau de îndată controlul politic și administrativ, asigurând ordinea într-o perioadă tulbure. După nota ultimativă a CNRC adresată guvernului ungar, se desfășoară tratative româno-ungare la Arad în 13-14 noiembrie 1918, care însă nu dau rezultate.

În acest context, la 5 noiembrie 1918, prin manifestul „Către popoarele lumii”, se face cunoscută dorința națiunii române din Transilvania de a se uni cu Vechiul Regat. CNRC mai decide convocarea unei mari adunări plebiscitare care să adopte această hotărâre. La 7 noiembrie se publică textul convocării, Marea Adunarea Națională a Românilor întrunindu-se la 18 noiembrie 1918 la Alba Iulia. La 1 Decembrie 1918 ea decide în unanimitate unirea cu România.

România Mare (România interbelică, România Întregită)

Termenul „România Mare” („România Întregită”) a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1920, nu ca un concept iredentist sau expansionist, ci ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare. România dintre cele două războaie mondiale a avut extinderea teritorială maximă din istoria sa, 295.641 km2 (în timp ce în prezent extinderea teritorială a României este de 238.391 km2).

Sursa: Romanian Global News

„Basarabia e România” în Cetatea Unirii de la Alba Iulia

Aproximativ patru mii de persoane au participat la ceremoniile organizate la Alba Iulia pentru a marca Ziua Naţională a României. În debutul manifestărilor, un grup format din peste 300 de tineri, purtând steaguri şi fulare tricolore, au scandat lozinci prin care cereau unirea Basarabiei cu România şi au afişat două bannere mari pe care scrie „Ridică-te Ştefane cu braţul tău cel sfânt şi uneşte Basarabia cu al patriei pământ” şi „Basarabia e România”, transmite Romanian Global News.

Tinerii sunt majoritatea studenţi în marile centre universitare din România. Au venit la Alba Iulia în calitate de voluntari ai Platformei civice Acţiunea 2012. Pe lângă bannere şi scandări, au mai pregătit pe tot parcursul zilei şi alte surprize: un tricolor format din fumigene, steaguri înalte cu stemele provinciilor istorice româneşti precum şi anul „1918” scris din oameni. „E nevoie ca unirea din 1918 să fie actuală astăzi şi să unim Republica Moldova cu România. E sarcina pe care ne-au lăsat-o generaţia bunicilor noştri” a declarat Tudor Curtifan, venit din Bucureşti la sărbătoare. Marian Hariuc, student la istorie în Iaşi, afirmă că „Avem un mesaj pentru toţi: 1 Decembrie este ziua naţională nu doar a României, ci a tuturor românilor, indiferent în ce stat trăiesc acum”.

La manifestaţiile organizate de studenţii români s-au alăturat şi mai multe asociaţii de studenţi basarabeni care învaţă în România: Liga Studentilor Basarabeni din Galaţi, ATRAG Iaşi, Asociaţia Studenţilor Basarabeni Craiova şi Liga Studenţilor Basarabeni din Ploieşti. Aceştia au fost felicitaţi de către primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, prezent la Alba Iulia pentru a semna acordul de înfrăţire dintre cele două capitale ale Unirii din 1918.

Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 este o coaliţie formată din peste 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin reunirea Basarabiei cu România şi militează pentru realizarea obiectivului generaţiilor trecute, prezente şi viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiaşi stat.

Sursa: Romanian Global News

Capitalele provinciilor româneşti care s-au unit cu Ţara la 1918 au semnat un acord de înfrăţire

Primarii de Chişinău şi Alba Iulia, Dorin Chirtoacă şi Mircea Hava, au semnat la 1 decembrie, Acordul de înfrăţire între cele două oraşe. Evenimentul a avut loc de Ziua Naţională a României, la Alba Iulia, în Sala Unirii. Dorin Chirtoacă a apreciat drept istoric evenimentul de semnare a Acordului de înfrăţire dintre Chişinău şi Alba Iulia, informează Serviciul de presă al Primăriei Chişinău, preluat de Romanian Global News.

Potrivit documentului semnat între cei doi primari, Chişinăul şi Alba Iulia îşi propun să intareasca relaţiile dintre oraşe, prin realizarea mai multor proiecte comune, iar domeniile prioritare sunt cel cultural şi social. Iniţiativa de semnare a unui acord dintre Alba Iulia şi Chişinău a fost lansată în luna octombrie curent, în timpul vizitei unei delegaţii din Alba Iulia, în frunte cu primarul Mircea Hava, la Chişinău.

Dorin Chirtoacă a declarat că semnarea protocolului de cooperare reprezintă începutul unei noi etape de colaborare între cele două urbe. „Relaţiile dintre Chişinău şi Alba Iulia au început încă în anii 1990. Iar o dovadă în acest sens e faptul că în capitala Republicii Moldova avem un bulevard care poartă numele Alba Iulia, dar şi o bibliotecă cu acelaşi nume”, a declarat Dorin Chirtoacă.

Primarul celei de-a doua capitale româneşti a declarat că în ultimii doi ani, administraţia publică locală din Alba Iulia a donat Chişinăului busturile poeţilor Adrian Păunescu şi Grigore Vieru, instalate pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”.

Sursa: Romanian Global News

93 de ani de la Marea Unire! Sărbătoare românească în toate zările

Toată suflarea românească este în sărbătoare! Acum 93 de ani, la Alba Iulia, a fost proclamată Marea Unire. Evenimentul este marcat la Bucuresti, Alba Iulia si Chişinău dar si in restul Tarii prin parade militare, actiuni culturale, concerte si depuneri de coroane de flori.

Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, a adoptat rezoluţia care a consfinţit unirea românilor din Transilvania, Bucovina şi Basarabia cu Vechiul Regat. Şi tot în urmă cu 93 de ani, mii de oameni au ieşit în stradă să asiste la revenirea Familiei Regale în Capitală, la Sfârşitul Primului Război Mondial. În fruntea trupelor erau Regele Ferdiand şi Regina Maria. Mii de bucureşteni, trupele britanice şi franceze, dar şi un sobor de preoţi au întâmpinat alaiul regal. Istoricii au demonstrat că Marea Unire de la 1 decembrie 1918 rămâne a fi evenimentul cel mai reprezentativ din istoria României. Dupa Unirea Basarabiei cu Tara la 27 martie, Marea Unire de la 1918 şi oraşul Alba Iulia reprezintă simbolul unităţii tuturor românilor.
Decizia românilor din aceste provincii a fost ratificată de Regele Ferdinand şi aprobată în unanimitate de Parlament.

Sursa: Romanian Global News